Vrei un spital curat? Sau vrei un spital sigur? Diferența dintre cele două nu e dată de mirosul de dezinfectant sau de pardoselile strălucitoare. E dată de ceva mult mai puțin vizibil: respectarea riguroasă a normelor legale și a standardelor internaționale privind igiena și controlul infecțiilor. 

Acreditările, încrederea pacienților, sustenabilitatea financiară, toate se leagă de un singur lucru: respectarea standardelor. Nu pentru că „așa cere DSP-ul”, ci pentru că așa funcționează siguranța reală într-un sistem medical modern.

Citește articolul nostru și află cum anume cureți și igienizezi un spital sau o clinică medicală corect!

Importanța igienei și curățeniei în spitale și clinici medicale

Igiena și curățenia într-o unitate medicală reprezintă un pilon fundamental al siguranței pacientului, al protecției personalului medical și al sustenabilității operaționale a întregii instituții. În spatele fiecărui protocol de curățenie stau ani de studii epidemiologice, lecții învățate din focare de infecții nosocomiale și standarde internaționale riguroase.  

De ce contează atât de mult?

  • Până la 15% dintre pacienții spitalizați dezvoltă infecții asociate asistenței medicale (HAI) – multe dintre ele perfect evitabile. [1]
  • Suprafețele contaminate, echipamentele necurățate sau greșeli în rutina zilnică pot deveni verigi slabe într-un lanț critic.
  • Cazurile frecvente implică bacterii rezistente precum MRSA, Acinetobacter baumannii sau Clostridioides difficile, care pot declanșa focare în secții întregi.


Cazurile documentate în spitale europene au demonstrat că inclusiv o omisiune minoră, cum ar fi nedezinfectarea corectă a patului între pacienți sau necurățarea mânerelor ușilor cu dezinfectanți medicali din secții ATI, poate duce la răspândirea bacteriilor multirezistente (precum MRSA, Acinetobacter baumannii sau Clostridioides difficile). Dincolo de impactul medical, consecințele financiare sunt semnificative: prelungirea duratei de spitalizare, costuri suplimentare cu tratamentele, penalizări de la autorități și chiar pierderea acreditării. [2] 

Surse și riscuri de contaminare în mediul spitalicesc 

Deși adesea invizibile cu ochiul liber, microorganismele pot supraviețui și prolifera pe suprafețe, în echipamente și în aer, cu un potențial enorm de a declanșa infecții intraspitalicești (HAI). De aceea, controlul contaminării trebuie să fie un sistem integrat care funcționează continuu.

Surse principale: dincolo de aparențe

  1. Biofilmul invizibil: pe multe suprafețe din spital (ex: baterii lavoar, chiuvete, dușuri, echipamente mobile), microorganismele formează un strat de biofilm greu de îndepărtat, care le oferă protecție împotriva dezinfectanților standard. Dacă protocoalele nu includ agenți specifici pentru biofilm, curățenia este incompletă.  
  2. Telefoanele mobile, badge-urile, tabletele: sunt printre cele mai contaminate obiecte personale ale personalului medical, dar rareori incluse în procedurile de igienizare. Ele pot purta agenți patogeni dintr-o zonă cu risc în alta, fără ca purtătorul să își dea seama.
  3. Aparatura de ventilație și purificatoare de aer neîntreținute: în loc să ajute, pot disemina fungi sau bacterii în spații sensibile.
  4. Lenjeria aparent curată, dar depozitată necorespunzător: lenjeria poate fi recontaminată dacă este păstrată în spații cu trafic intens sau în contact cu suprafețe neigienizate. Uneori, inclusiv contactul cu mâinile neacoperite ale personalului care o manevrează este suficient pentru a o transforma în sursă de risc.

Căi de transmitere și cum se pot strecura în breșe operaționale

Contaminarea încrucișată prin echipamente mobile: un ecograf portabil, folosit într-o secție de infecțioase și apoi mutat într-un salon de recuperare, fără decontaminare completă, poate transfera germeni periculoși. Echipamentele mobile necesită protocoale stricte și documentate de dezinfecție.

Purtătorii sănătoși din personalul medical: unele bacterii pot coloniza pielea sau nasul fără a da simptome, iar personalul poate deveni sursă indirectă de contaminare în lipsa respectării riguroase a igienei mâinilor și echipamentului de protecție.

Erori în curățenia secvențială: curățenia efectuată în ordine greșită (de la zone murdare spre zone curate) sau cu aceleași lavete în mai multe încăperi anulează complet eficiența procesului. Detalii aparent banale pot avea consecințe majore.

Zone și contexte cu risc sporit (și de cele mai multe ori neglijate)

  1. Spațiile dintre saloane: coridoare, lifturi, camere de gardă, deși nu sunt „zone medicale” propriu-zise, aici se întâlnesc pacienți, vizitatori, personal și echipamente. Lipsa dezinfecției frecvente le transformă în „zone gri” de risc.
  2. Birourile administrative din interiorul spitalului: tastaturi, mouse-uri, documente medicale fizice trec din mână în mână fără măsuri reale de protecție. Aceste spații sunt adesea omise din protocoalele de curățenie.
  3. Vestiarele personalului: dacă nu sunt igienizate frecvent și organizate logic (zone separate pentru haine de stradă și echipamente medicale), pot deveni un punct de pornire pentru contaminare indirectă.

Principii generale de curățenie și dezinfecție în spitale și clinici medicale

Sursă foto: Shutterstock

Fiecare spațiu, echipament, obiect sau circuit dintr-un spital poate deveni o verigă slabă în lanțul siguranței dacă nu este tratat conform principiilor riguroase ale igienei sanitare.

Curățenia – primul pas

Orice procedură de dezinfecție eficientă începe cu o curățenie mecanică corectă: îndepărtarea vizibilă a murdăriei, prafului, lichidelor biologice sau resturilor. Microorganismele aderă mult mai greu pe suprafețe curate și uscate, iar dezinfectanții devin eficienți doar în lipsa materiei organice.

  • se folosesc metode umede (nu uscate), pentru a preveni dispersia particulelor contaminate;
  • suprafețele se curăță întotdeauna de sus în jos și dinspre zona curată spre zona murdară;
  • frecvența curățeniei se stabilește în funcție de gradul de risc al zonei: zilnic, ciclic (săptămânal/lunar) sau după fiecare pacient (ex: ATI, bloc operator).

Dezinfecția – adaptată tipului de risc

Dezinfecția trebuie realizată cu produse avizate, cu spectru dovedit împotriva bacteriilor, virusurilor și fungilor, dar și în funcție de natura suprafețelor (sensibile, textile, metalice etc).

  1. Dezinfecție de nivel scăzut – pentru suprafețe generale, mobilier, pardoseli din zone cu risc redus.
  2. Dezinfecție de nivel intermediar – pentru băi, echipamente mobile, cărucioare, obiecte frecvent atinse.
  3. Dezinfecție de nivel înalt – pentru instrumentar reutilizabil, aparatură din bloc operator și ATI, sisteme de ventilație.

Asepsia instrumentarului și igiena mâinilor – puncte nevralgice

Infecțiile asociate instrumentarului contaminat sau nerespectării igienei mâinilor sunt frecvente și grave. Un control riguros al acestor două aspecte este esențial în prevenirea IAAM-urilor.

  • instrumentele reutilizabile trebuie curățate, dezinfectate și sterilizate conform circuitelor stabilite și cu trasabilitate completă;
  • igiena mâinilor se aplică înainte și după fiecare contact cu pacientul, echipamentul medical sau mediul apropiat.

Respectarea circuitelor funcționale

Respectarea circuitelor funcționale într-o unitate medicală înseamnă organizarea clară și separată a fluxurilor de persoane, echipamente, materiale, alimente și deșeuri, astfel încât să se prevină contaminarea încrucișată. Un spital eficient are trasee distincte pentru lenjeria curată și cea murdară, pentru instrumentele sterile și cele contaminate, pentru deșeurile periculoase și alimentele pacienților. Aceste circuite trebuie să fie gândite încă din faza de proiectare a spațiului și respectate riguros în activitatea zilnică.

Un exemplu frecvent de eroare este întoarcerea lenjeriei murdare sau transportul deșeurilor prin aceleași căi pe care se aduce hrana ori se circulă cu materiale sterile – practică întâlnită adesea în spitale mici sau insuficient reorganizate. De aceea, trebuie să existe zone tampon, spații intermediare între zonele curate și cele murdare (precum vestiarele personalului, camerele de decontaminare sau spațiile de triere), care ajută la păstrarea igienei pe fiecare segment de traseu.

Instruirea personalului și supravegherea comportamentului igienic

Un sistem bun de curățenie este atât de puternic cât este pregătirea oamenilor care îl aplică. Dincolo de produse și echipamente, calitatea și conștiinciozitatea personalului auxiliar și medical sunt decisive.

Trasabilitate, audit și îmbunătățire continuă

Fiecare intervenție de curățenie și dezinfecție trebuie să fie documentată, verificabilă și auditată periodic. Lipsa unui sistem de urmărire duce la variații de calitate și pierderea controlului asupra riscurilor.

Proceduri standard de igienă și curățenie în instituțiile medicale

Sursă foto: Shutterstock

În România, procedurile standard de igienă și curățenie în instituțiile medicale sunt reglementate prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1.761/2021, care aprobă Normele tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private. Aceste norme stabilesc cadrul legal și operațional pentru menținerea unui mediu sigur și igienic în toate unitățile sanitare. [3] 

Conform acestor norme, unitățile sanitare sunt obligate să elaboreze și să implementeze un program de curățenie și dezinfecție, care să includă:

  • proceduri operaționale standardizate pentru curățenie și dezinfecție, adaptate fiecărei zone funcționale (saloane, săli de operație, ATI, etc.);
  • frecvența activităților de curățenie și dezinfecție, stabilită în funcție de nivelul de risc al fiecărei zone;
  • utilizarea de produse biocide avizate, cu spectru adecvat de acțiune (bactericid, fungicid, virucid, etc.);
  • formarea și instruirea personalului implicat în activitățile de curățenie și dezinfecție;
  • monitorizarea și evaluarea eficacității procedurilor implementate, inclusiv prin audituri interne și externe.

Produse, echipamente și metode utilizate în igiena spitalicească

Sursă foto: Shutterstock

Oricât de bine ar fi pregătit personalul și oricât de clare ar fi procedurile, fără instrumentele potrivite la îndemână, igiena rămâne incompletă. Iar într-un spital sau într-o clinică, „incomplet” nu e niciodată acceptabil.

Gândindu-ne la realitatea din teren – pacienți vulnerabili, zone cu risc crescut, fluxuri continue de oameni și materiale – devine clar că igiena nu poate fi improvizată. Ea trebuie susținută de produse profesionale, echipamente special concepute pentru medii sanitare și soluții adaptate fiecărei zone din instituție: de la grupul sanitar al pacienților, până la blocul operator.

Consumabile de igienă personală și dezinfectanți

Dezinfectarea mâinilor este considerată una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a infecțiilor nosocomiale. De aceea, este esențial ca personalul medical, pacienții și vizitatorii să aibă acces ușor la produse igienice de calitate, într-o formă convenabilă și eficientă.

  • săpunuri lichide antibacteriene;
  • dezinfectanți pentru mâini (pe bază de alcool, fără clătire).
  • dezinfectanți pentru suprafețe.

Consumabile de hârtie și dispensere

Uscarea mâinilor cu prosoape de hârtie de unică folosință reduce semnificativ riscul de transmitere a bacteriilor, comparativ cu uscătoarele de aer. În plus, utilizarea dispenserelor automate sau cu senzor ajută la menținerea unui nivel ridicat de igienă, evitând contactul direct. [4]

Echipamente de curățenie profesională

Curățarea mecanică trebuie realizată înaintea oricărei dezinfecții eficiente. Pentru a asigura acoperire completă și un flux de lucru organizat, personalul de curățenie are nevoie de instrumente ergonomice și specializate.

  • cărucioare de curățenie (cu compartimente pentru mopuri, detergenți, saci etc.);
  • mopuri și lavete profesionale din microfibră;
  • aspiratoare industriale și aparate de spălat pardoseli.

Produse pentru curățarea și dezinfectarea suprafețelor

Suprafețele care vin în contact direct cu personalul și pacienții trebuie igienizate constant, cu substanțe adaptate riscului biologic specific. Produsele trebuie să fie eficiente, dar și compatibile cu materialele sensibile din echipamentele medicale.

  • detergenți profesionali pentru curățare primară;
  • dezinfectanți de nivel intermediar și înalt (cu acțiune virucidă, bactericidă, fungicidă).

Colectarea și gestionarea deșeurilor

Un spital igienic nu înseamnă doar curățenie vizuală, ci și o gestionare corectă a deșeurilor medicale și menajere. Colectarea separată a deșeurilor periculoase, asigurarea transportului sigur și depozitarea în recipiente corespunzătoare sunt condiții esențiale.

  • coșuri de gunoi pentru colectare selectivă;
  • pubele și europubele rezistente și ușor de igienizat; 
  • saci de gunoi de diferite culori și dimensiuni, pentru separarea pe tipuri de deșeu.

Echipamente de protecție și accesorii igienice

Pentru a preveni contaminarea încrucișată între zone și între persoane, este nevoie de măsuri fizice de barieră. Acestea includ capace inteligente pentru toaletă, acoperitori de pantofi și sisteme automate de distribuție.

  • capace de toaletă inteligente (cu senzor sau buton de igienizare automată);
  • dispensere pentru acoperitori de pantofi;
  • acoperitori de unică folosință pentru încălțăminte.

Covorașe profesionale

Zonele de acces în unitățile medicale sunt puncte cheie de contaminare. Covorașele profesionale, fie ele dezinfectante, antiderapante sau absorbante – reduc semnificativ încărcătura microbiană introdusă în spații prin încălțăminte sau echipamente mobile.

  • covorașe dezinfectante pentru intrările în săli sterile, laboratoare, ATI; 
  • covorașe absorbante pentru intrări în clădiri, holuri, camere de așteptare;
  • covorașe Notrax pentru controlul igienei în zone cu trafic intens.

Găsești toate aceste produse pe sanito.ro. https://www.sanito.ro/


Dacă vrei ca instituția ta să nu „pară” curată, ci să fie cu adevărat protejată împotriva riscurilor, ai nevoie de produse profesionale, echipamente fiabile și soluții gândite special pentru mediul medical. Sanito.ro este partenerul care îți oferă toate acestea – de la dezinfectanți avizați și consumabile de calitate, până la echipamente inteligente și consultanță dedicată.   

Totul pentru sănătate. Fără compromisuri.

Surse
[1] Haque, Mainul, et al. “Health Care-Associated Infections – an Overview.” Infection and Drug Resistance, vol. Volume 11, 1 Nov. 2018, pp. 2321–2333, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6245375/, https://doi.org/10.2147/idr.s177247. Accessed 6 June 2025.
[2] Stibich, Mark, and Andrew Duong. Reduction of Healthcare Associated Infections through the Use of Pulsed Xenon Ultraviolet Disinfection. 2016.
[3] Indaco Systems. “Ordinul Nr. 1.761/2021 Pentru Aprobarea Normelor Tehnice Privind Curăţarea, Dezinfecţia Şi Sterilizarea În Unităţile Sanitare Publice Şi Private, Evaluarea Eficacităţii Procedurilor de Curăţenie Şi Dezinfecţie Efectuate În Cadrul Acestora, Procedurile Recomandate Pentru Dezinfecţia Mâinilor În Funcţie de Nivelul de Risc, Precum Şi Metodele de Evaluare a Derulării Procesului de Sterilizare Şi Controlul Eficienţei Acestuia Actualizat 2025.” Lege5, 2021, lege5.ro/gratuit/ha4dgmjuga3a/ordinul-nr-1761-2021-pentru-aprobarea-normelor-tehnice-privind-curatarea-dezinfectia-si-sterilizarea-in-unitatile-sanitare-publice-si-private-evaluarea-eficacitatii-procedurilor-de-curatenie-si-dezinf. Accessed 6 June 2025.
[4] Huang, Cunrui, et al. “The Hygienic Efficacy of Different Hand-Drying Methods: A Review of the Evidence.” Mayo Clinic Proceedings, vol. 87, no. 8, Aug. 2012, pp. 791–798, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3538484/, https://doi.org/10.1016/j.mayocp.2012.02.019. Accessed 6 June 2025.


Sursă foto: Shutterstock