Când ai dezinfectat ultima dată telefonul? Sau clanța ușii de la birou? Ori butonul de la lift? Microbii se adună exact acolo unde nu te-ai aștepta și unde, de cele mai multe ori, nici nu te gândești să cureți. De la mâinile pe care le speli în grabă, până la spațiile în care petreci ore întregi zilnic, tot ce te înconjoară poate deveni un potențial vector de transmitere a bacteriilor și virusurilor.

Vestea bună? Te poți proteja inteligent. În acest articol, descoperi cum să-ți construiești o barieră eficientă împotriva microbilor, folosind combinația potrivită de obiceiuri personale, curățenie detaliată și soluții moderne de igienă.

Igiena personală: prima linie de apărare împotriva microbilor

Microorganismele patogene (bacterii, virusuri, fungi sau paraziți) se pot transmite ușor prin contact direct, suprafețe contaminate sau secreții respiratorii. Prima barieră eficientă în fața lor este igiena personală riguroasă, un obicei care reduce semnificativ riscul de infecții.

Spălatul corect al mâinilor salvează vieți

Poate părea un gest banal, dar spălatul mâinilor este recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății ca cea mai importantă măsură de prevenire a bolilor infecțioase. Studiile arată că: 

  • spălatul mâinilor cu apă și săpun reduce incidența infecțiilor respiratorii cu până la 20% și a bolilor diareice cu până la 30% (CDC – Centers for Disease Control and Prevention); [1]

  • un studiu a demonstrat că doar 5% dintre oameni se spală pe mâini corect (cel puțin 20 de secunde, frecând toate zonele – palme, dosul mâinilor, degete, unghii și încheieturi). [2]

Deosebit de important este spălatul mâinilor:

  • înainte de masă;

  • după folosirea toaletei;

  • după contactul cu transportul public, mânere de uși, coșuri de gunoi sau echipamente de fitness.

Dezinfectantul cu alcool – aliatul din mers

Când nu ai acces la apă și săpun, dezinfectantul pentru mâini cu minimum 60% alcool devine soluția ideală. Astfel de soluții pot elimina rapid până la 99,9% dintre germeni, inclusiv virusuri precum SARS-CoV-2. Cu toate acestea, ele nu înlocuiesc complet spălatul mâinilor, deoarece nu elimină eficient murdăria vizibilă sau unele substanțe chimice (pesticide, metale grele etc.).

Dușul zilnic și haine curate

Pielea este cel mai mare organ al corpului și o barieră naturală împotriva infecțiilor, dar doar dacă este curată. Transpirația, praful și celulele moarte acumulate peste zi pot favoriza dezvoltarea bacteriilor, mai ales în zonele umede (axile, inghinal, picioare). De aceea:

  • dușul zilnic, mai ales după efort fizic sau muncă în spații aglomerate, este recomandat;

  • hainele purtate toată ziua rețin microbi de pe scaune, mese, mâini murdare. Schimbarea lor zilnică este un pas esențial.

Curățenie în detaliu în spațiile în care trăim sau lucrăm


Sursa foto: Shutterstock

Curățenia aparentă înseamnă ordine și miros plăcut. Curățenia reală înseamnă reducerea încărcăturii microbiene până la un nivel sigur pentru sănătatea umană. Diferența se face prin:

  • frecvență de igienizare adecvată riscului biologic;

  • produse cu spectru dovedit de acțiune microbiană;

  • proceduri corecte, repetate și urmărite constant.

Suprafețele de contact frecvent – unde încep lanțurile de contaminare

Acestea sunt zonele cele mai „uitate”, dar cu cel mai mare potențial de a răspândi bacterii, virusuri și fungi. Ele devin puncte critice în orice strategie de igienă.

Exemplu concret: birou open-space

  • tastatura poate adăposti până la 3.000 de organisme patogene/cm² (cf. NSF International); [3]

  • mouse-ul și telefonul – atingere continuă, rareori igienizate;

  • mânerele de uși – schimbate de zeci de persoane pe zi, potențial vectori pentru MRSA, E.coli sau virusul gripal;

  • echipamente multifuncționale (ex. imprimante touchscreen, dozatoare automate, frigidere comune) – adesea curățate superficial.

Ce funcționează:

  • soluții pe bază de alcool izopropilic 70–90% pentru electronice;

  • șervețele impregnate sau pulverizatoare cu QAC (compuși de amoniu cuaternar), eficiente împotriva SARS-CoV-2;

  • marcaj vizibil pentru curățare – zonele critice trebuie etichetate și verificate zilnic (ex. cod de culoare pentru zonele curate/curățate recent).

Zona toaletelor – epicentrul contaminării, dacă nu este corect igienizată

Toaletele sunt locuri cu risc biologic ridicat (urme de materii fecale, aerosoli, umiditate, trafic intens). Un capac de WC fără protecție poate pulveriza până la 80.000 de picături contaminate în aer cu fiecare tras de apă – acestea se pot depune pe hârtie igienică, chiuvetă sau mâner. [4]

Cele mai ignorate puncte din baie:

  • baza vasului de toaletă (nu doar colacul);

  • butoanele de tras apa/senzorii de activare;

  • marginea chiuvetei, bateriile, dopul și scurgerea;

  • dispersoarele de săpun, prosoape de hârtie și coșurile de gunoi fără capac.

Ce funcționează concret:

  • soluții cu hipoclorit de sodiu 0,5% pentru podea, pereți și bazin; 

  • capacele de toaletă Sanito, cu senzor sau cu buton, pentru o igienizare perfectă, rapidă și eficientă a toaletelor din clădirile de birouri;

  • geluri de curățare WC cu acțiune anticalcar + bactericidă pentru interiorul vasului;

  • dezinfectanți cu peroxid de hidrogen (eficienți și pe suprafețe poroase);

  • dispersoare automate (săpun, hârtie, dezinfectant) și capace de WC cu senzor sau buton igienic (genul pe care Sanito îl distribuie în exclusivitate în România);

  • utilizarea cărucioarelor de curățenie separate pentru grupuri sanitare (cod roșu în sistemul HACCP) – niciodată aceleași mopuri ca în restul spațiilor.

Curățenie zilnică vs curățenie săptămânală

În spațiile profesionale (birouri, clinici, săli de sport, spații HORECA), planificarea curățeniei trebuie făcută în funcție de trafic, riscuri și activitate.

Model de plan zilnic (birou mediu, 20 angajați):

  • dimineața: ștergerea prafului, aspirare, ștergere mese cu QAC;

  • la prânz: igienizare zone comune (mânere, WC-uri, chicinetă);

  • seara: dezinfectare completă a băilor și a birourilor;

  • săptămânal: curățare în profunzime (ferestre, pereți, scaune, dezinfecție cu nebulizator sau UV acolo unde e cazul).

-> Vezi aici cum se realizează corect curățenia în spitale și clinici medicale!

Greșeli frecvente:

  • folosirea acelorași lavete pentru mai multe zone;

  • evitarea colțurilor, plintelor sau rosturilor;

  • produse prea „parfumate” dar slab dezinfectante;

  • lipsa unei proceduri scrise, afișate și verificate.

Protecție fizică împotriva transmiterii microbilor

Microorganismele patogene (bacterii, virusuri, fungi, protozoare) nu zboară prin aer la întâmplare. Ele folosesc vehicule biologice (aerosoli, secreții, salivă, urină, sânge), suprafețe contaminate și contact direct piele-piele pentru a ajunge de pe un gazdă pe alta. Majoritatea infecțiilor nu se produc prin contact direct cu sursa, ci printr-un lanț de transmisie, adesea invizibil, dar perfect logic:

  • mână → clanță → mâna altcuiva → nas/gură;

  • particule de salivă → aer → membrană mucoasă (ochi, gură);

  • mână contaminată → telefon → mâna copilului tău → față.

Masca – filtru biologic activ

Masca de protecție blochează particule și modifică dinamica fluidelor care ies sau intră în sistemul respirator. Un strănut produce particule cu viteza de până la 160 km/h, cu dimensiuni între 0,1 și 500 de microni, adică de la picături vizibile la aerosoli care pot rămâne în aer timp de 2 ore, în funcție de ventilare. [5]

Tipuri de măști și eficiență:

  • mască chirurgicală 3 straturi: blochează 65–80% din picături >3 µm; [6]

  • FFP2/KN95: filtrare ≥ 94% din particule ≥ 0,3 µm; 

  • FFP3: filtrare ≥ 99%, inclusiv aerosoli virali (eficientă împotriva SARS-CoV-2). [7]

Masca este eficientă numai dacă acoperă complet nasul și gura, este schimbată la fiecare 4 ore (sau mai devreme, dacă se umezește) și nu este refolosită sau purtată sub bărbie. 

Mănușile: protecție cu termen de valabilitate foarte scurt


Sursa foto: Shutterstock

Mănușile de protecție sunt foarte importante, deoarece oferă o barieră mecanică temporară între piele și agenții patogeni. Dar devin ineficiente dacă nu sunt schimbate imediat după contaminare.

  • latexul natural oferă protecție excelentă, dar poate cauza alergii. Nitrilul e recomandat pentru durabilitate și rezistență chimică;

  • nu toate mănușile sunt egale: mănușile subțiri din vinil oferă protecție slabă împotriva agenților biologici;

  • odată contaminate, mănușile devin vectori activi de transmitere.

Zone critice de utilizare:

  • manipulare deșeuri (saci menajeri, resturi sanitare);

  • curățare grupuri sanitare, dușuri, coșuri;

  • aplicare dezinfectanți pe suprafețe biologic active (paturi, capace WC, robinete, duze).

‼️Mănușa este echivalentul unei perii de unică folosință. Nu o refolosești. Nu o porți „pentru orice eventualitate”.

Dispozitive fără atingere: igienă programată inteligent

Reducerea contactului fizic cu suprafețele atinse de mai multe persoane este una dintre cele mai importante strategii de prevenție. Acest lucru devine posibil prin utilizarea de dispozitive automate și smart, care elimină nevoia atingerii directe a butoanelor, robinetelor sau colacelor de toaletă.

Iată despre ce vorbim:

  • capace WC automate cu senzor sau manetă igienică:

    • eviti contactul cu un punct de contaminare biologică major;

    • unele modele Sanito oferă autodezinfectare cu soluție virucidă între utilizări;

    • design ergonomic – reduce riscul de contaminare încrucișată în spații HORECA și medicale.

  • dispensere fără atingere (săpun, dezinfectant, hârtie):

    • control optim al dozei – mai eficient economic;

    • fără risc de „atingere repetată” în zone aglomerate;

    • versiunile moderne pot fi conectate la sisteme IoT pentru alertă automată când se termină rezervele (ideal în spitale și aeroporturi).

  • acoperitori de pantofi cu dozare automată:

    • esențiali în laboratoare, blocuri operatorii, depozite alimentare;

    • elimină contactul cu podeaua – o zonă adesea neglijată, dar extrem de contaminată.

Întărirea sistemului imunitar


Sursa foto: Shutterstock

Sistemul imunitar este armura internă a organismului, iar puterea lui nu se bazează doar pe moștenirea genetică, ci mai ales pe stilul de viață zilnic. O alimentație echilibrată este primul pas: vitamina C stimulează producția de celule albe, vitamina D reglează răspunsurile imune, iar zincul și seleniul au rol antioxidant și antiinflamator. Nu mai puțin importante sunt probioticele din iaurt, kefir sau murături naturale, care mențin sănătatea florei intestinale – acolo unde se află peste 70% din imunitatea organismului. Fără acești soldați din microbiom, bariera împotriva virusurilor și bacteriilor e vulnerabilă.  

Dar imunitatea nu ține doar de farfurie, ci și de somn, mișcare și echilibru emoțional. Studiile arată că somnul de minimum 7-8 ore pe noapte sprijină regenerarea celulelor imunitare, iar privarea cronică de odihnă reduce drastic producția de limfocite. În paralel, mișcarea regulată – chiar și 30 de minute de mers alert pe zi – activează circulația limfatică, ceea ce ajută corpul să elimine toxinele și agenții patogeni. Stresul constant, în schimb, crește cortizolul, care blochează eficiența sistemului imunitar. De aceea, pentru o imunitate reală și durabilă, avem nevoie de o formulă simplă, dar esențială: hrană bună + somn suficient + mișcare + liniște interioară. [8]

 

Sa te aperi de microbi nu înseamnă să trăiești într-un glob de sticlă, ci să înțelegi cum funcționează prevenția și să o pui în practică zi de zi. Cheia este să ai grijă de tine și de spațiul în care îți petreci timpul, de la igiena personală și întărirea imunității, până la curățenia în detaliu și utilizarea echipamentelor de protecție potrivite.

La Sanito, credem în soluții care fac diferența reală, de la produse profesionale pentru igienizare, la dispozitive inteligente care reduc contactul cu surse de contaminare. Ne-am propus să îți fim partener în alegerea celor mai bune metode de protecție pentru sănătatea ta, a echipei tale și a celor dragi.

Surse

[1] CDC. “Handwashing Facts.” Clean Hands, 13 June 2024, www.cdc.gov/clean-hands/data-research/facts-stats/index.html. Accessed 13 June 2025.

[2] Msu.edu, 2025, msutoday.msu.edu/news/2013/eww-only-5-percent-wash-hands-correctly. Accessed 13 June 2025.

[3] BB Agency, info@bb.agency, and Cody Slingerland. “Just How Much Bacteria Is Lurking on Your Tech Devices?” CloudZero, 15 Oct. 2024, www.cloudzero.com/blog/tech-bacteria-experiment/. Accessed 13 June 2025.

[4] “South China Morning Post.” South China Morning Post, 13 Feb. 2020, www.scmp.com/news/hong-kong/health-environment/article/3050502/coronavirus-hong-kong-study-shows-pathogens-can. Accessed 13 June 2025.

[5] author.fullName. “How Far Does a Sneeze Travel?” New Scientist, 2021, www.newscientist.com/question/how-far-does-a-sneeze-travel/. Accessed 13 June 2025.

[6] Alp Karakoç, et al. “Microstructural Evaluation and Recommendations for Face Masks in Community Use to Reduce the Transmission of Respiratory Infectious Diseases.” Computer Methods and Programs in Biomedicine, vol. 226, 24 Sept. 2022, pp. 107154–107154, www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0169260722005351, https://doi.org/10.1016/j.cmpb.2022.107154. Accessed 13 June 2025.

[7] “N95, FFP2, KN95, P2, KF94, and DS2 — What Is the Difference between These Respirators and Masks? | Medtecs Business Solutions - World’s Leading Manufacturer of PPE, Medical Textile and Apparel.”, 31 Oct. 2022, business.medtecs.com/n95-vs-ffp2-vs-kn95-vs-p2-vs-kf94-vs-ds2/. Accessed 13 June 2025.

‌[8] “Sleep & Immunity: Can a Lack of Sleep Make You Sick? | Sleep Foundation.” Sleep Foundation, 26 Oct. 2018, www.sleepfoundation.org/physical-health/how-sleep-affects-immunity. Accessed 13 June 2025.

 

Sursa foto: Shutterstock